Colinde

Omul

Omul este o splendida, magnifica, preaiscusita opera a unui Artist desavârsit: Dumnezeu. La obârsie era neîntinata, neispitita, nestricacioasa, curata, dar prin pacat, prin aceasta nevoie pe care duhul întunericului a dat-o firii, prin aceasta spurcata, absurda si haina putere a ajuns sa fie întinata si bolnava, necurata si corupta, din pricina firii duale a omului, alcatuit din trup si suflet. Cu toate acestea, preaînteleptul, atotputernicul si atotbunul Artist nu i-a îngaduit vrajmasului nostru si al Sau sa distruga cu desavârsire superba si magnifica Sa creatie. El si-a alcatuit Siesi trup la fel ca al nostru, patimitor, si si-a luat suflet în pântecele Preacuratei Fecioare Maica. Prin întruparea Sa, prin învataturile, minunile, patimile, moartea si învierea Sa, prin minunata si preaînteleapta Sa iconomie, El a restaurat opera m&acir c;inilor Sale, în splendoarea si slava de mai înainte si chiar mai mult decât atât, daruindu-i din nou nestricaciune, frumusete dumnezeiasca si readucând-o la fericirea cea dintâi, a îndumnezeit firea omeneasca, asezând-o împreuna cu El pe tronul Dumnezeirii. Slava Tie, Artistule atotbun, preaîntelept si atotputernic!

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 301.

Nu râde de cei în vârstă!

Un domn mai în vârstă se hotărăşte să meargă la un safari în Africa. Îl duce cu el şi pe câinele său bătrân pentru a-i fi companie.
Într-o zi, câinele se bucură să alerge după fluturi, până când îşi dă seama că s-a rătăcit. În timp ce adulmeca urmele ca să găsească drumul, vede un leopard alergând spre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca.
Câinele bătrân îşi zice:"Văleu! Sunt terminat!", dar observă în vecinătate nişte resturi de oase şi punându-se cu spatele la leopardul care se apropia începe repede să roadă oasele cu poftă. Când să sară leopardul pe el, câinele bătrân exclamă:
"Acest leopard a fost cu adevărat delicios! Oare unde mai găsesc unul?" La auzul acestor vorbe leopardul se opri brusc, speriat, şi fugi de acolo, gândind: "Ufff! Era cât pe ce! Câinele ăsta bătrân aproape că mi-a venit de hac!"
În tot acest timp, o maimuță care a privit întreaga scenă dintr-un copac se întrebă cum ar putea profita de ceea ce știa pentru a obţine protecție din partea leopardului. Alergă repede după leopard, dar câinele bătrân văzând-o că fuge cu viteză maximă, își dă seama că maimuţa pune ceva la cale.
Maimuța îl ajunge din urmă pe leopard şi îi povesteşte despre viclenia câinelui. Tânărul leopard, furios că a fost păcălit, zice:
"Hai, maimuță, sări pe spatele meu și vei vedea ce păţeşte cel care vrea să mă înșele!"
Câinele bătrân vede leopardul cu maimuța în spinare și se întreabă neliniștit: "Ei, acuma ce mă fac?!"
Se puse din nou cu spatele la atacatori și se comportă ca și cum nu i-ar fi văzut. Când aceştia ajunseră destul de aproape de el, strigă cu ciudă: "Unde-i afurisita aia de maimuţă?! De-o oră am trimis-o să-mi aducă un alt leopard!!!"

Morala:

Nu râde de cei în vârstă! Vârsta şi rafinamentul întrec întotdeauna puterea și tinereţea. Spiritul și înţelepciunea se dezvoltă doar odată cu experiența.

In zile grele

Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei,
Si nu mai stim de-ai nostri, nici ei de noi nu stiu...
Cu gandul doar, pe negre intinderi de pustiu,
Ne cautam, ca orbii, in volbura urgiei.
Citeam, si-mi pareau basme, cum se lasau pe tara
Intunecate oarde, ca norii de lacuste.
Vuia-n vazduh navala puhoaielor din puste,
Cum rapaie pamantul sub ploile de vara.
Citeam de lanuri arse, de sate pustiite,
Femei, cu prunci in brate, prin codri ratacind,
Cate-un batran ce cata, din varful unui grind,
Cum trec, manati in carduri, ca turmele de vite,
Cum trec, dusi in robie, subt bici, feciori si fete,
Si carele-ncarcate cu bogatia tarii,
Si-n urma, cat bat ochii, in limpezisul zarii,
Gramezi de scrum din toata stransura pe-ndelete...
Citeam si-mi pareau basme. Si iata ca destinul
Vru sa traiesc aievea acele zile grele;
Si vad cum calca lifta pamantul tarii mele,
Cum tot avutul nostru ni-l bantuie strainul:
Sa nu mai stiu nimica de cei ramasi acasa,
Decat ca e vrajmasul stapan pe soarta lor...
Gandindu-ma la dansii, muncit de griji, de dor,
Stau in adancul noptii, cu coatele pe masa,
Si-i vad sapand la santuri, batuti, bolnavi, sub zloata
Mosnegi cazuti pe drumuri, femei batjocurite
In jurul lor, copiii cu bratele ciuntite
Infatiseaza jertfa si jalea tarii toata.
Si-atunci tresar sub gandul ca prea am trait bine;
Prea mult am ras; prea-n toate vedeam numai un joc...
Si trebuia sa vie acest naprasnic foc,
In larg sa ne deschida drum nou, printre ruine.
Fii binecuvantata, fecunda suferinta,
Tu ce ne esti trimeasa de vesnica dreptate
Sa curati neamul nostru de vechile pacate,
Sa faci din el o-ntreaga si singura fiinta!
M-ai invatat, durere, ce e sa ai o tara.
Si-n inima-mi ranita adanc ti-ai scris cuvantul:
Cu sange si cu lacrimi va sa framanti pamantul
Din care-astepti viata cea noua sa rasara.
de Alexandru Vlahuta

TERAPIA PRIN RAS...

O femeie se duce la Confucius:
- Mărite Înţelept, am şi eu o întrebare. De ce o femeie care face dragoste
cu 10 bărbaţi este considerată o desfrânată, în timp ce un bărbat care se bucură de 10 femei este considerat un adevărat bărbat?
Înţeleptul Confucius îi răspunde:
- Vezi tu, copila mea. Un lacăt care este deschis de 10 chei, nu e un lacăt bun, în timp ce o cheie care deschide 10 lacăte, ce mai cheie este...

IESIND CU O ALTA FEMEIE

Cu putin timp in urma am reusit să ies cu o altă femeie !

În realitate fusese ideea sotiei mele: -Stim amândoi că o iubesti !- mi-a zis într-o zi, luându-mă prin surprindere.

-Viata este foarte scurta, dedica-i si ei putin timp.
- Dar eu te iubesc pe tine, am protestat.
-Stiu, dar o iubesti si pe ea, deasemenea.

Cealalta femeie pe care sotia mea dorea sa o vizitez era Mama mea, vaduva de câtiva ani. Din păcate, serviciul si copiii mei îmi permiteau sa o vizitez numai ocazional. În seara aceea am sunat-o sa o invit la cina si la un film.
- Ce s-a intamplat ? Esti bine ? m-a intrebat. (Mama mea este tipul de femeie pentru care un telefon târziu în noapte sau o invitatie surpriză sunt indicii de veste rea).
- Am crezut ca ar fi placut sa petrec ceva timp cu tine...Amandoi, singuri...Ce parere ai ?
Reflectand un moment, răspunse:
-Mi-ar plăcea foarte mult.
Vinerea aceea, in timp ce mergeam, dupa serviciu, sa o iau, ma simteam nervos, stiti, nervozitatea aceea care precede o intalnire... Si, pentru Dumnezeu, cand am ajuns, am constatat ca si ea era foarte emotionata ! Ma astepta in poarta, imbracata in vechiul ei palton. Îsi incretise parul si imbracase o rochie cu care sarbatorise ultima aniversare a căsătoriei. Fata ei iradia lumină, ca fata unui inger.
-Le-am spus prietenelor mele ca o sa ies cu fiul meu si au fost foarte emotionate - imi spuse urcand in masina.
Am fost la un restaurant nu foarte elegant, dar foarte primitor. În drum spre masa rezervată, Mama se sprijinea de bratul meu ca si cum ar fi fost "Prima Doamna a Natiunii".
Când ne-am asezat a trebuit sa-i citesc meniul. (Ochii ei puteau să vadă numai literele si cifrele mari). Pe la mijlocul antreurilor, mi-am ridicat privirea spre ea. De dincolo de masă, Mama ma  privea, cu un surâs nostalgic pe buze.
-Cand erai micut, eu eram cea care iti citea meniul. Iti amintesti?.
- Atunci, e momentul sa te relaxezi si sa-mi permiti sa-ti inapoiez favoarea, am raspuns.
In timpul cinei am avut o conversatie agreabila, nimic extraordinar, doar schimb de informatii despre vietile noastre. Am vorbit atata, ca am pierdut sirul.
- Voi iesi cu tine altadata, dar numai daca ma lasi sa te invit eu, spuse Mama.
Cand am dus-o acasa mi-a părut atât de rau ca ne desparteam...Am sarutat-o, am imbratisat-o si i-am spus cat o iubesc.
- Cum a fost intalnirea? a vrut sa stie sotia mea cand m-am intors in noaptea aceea.
-Foarte placuta, iti multumesc.. Mult mai plăcută decat mi-am imaginat, i-am răspuns, privind-o recunoscator.
Cateva zile mai tarziu Mama a murit din cauza unui infarct. Totul a fost atat de rapid, încât nu am putut face nimic. Dupa putin timp am primit un plic de la restaurantul în care cinasem cu Mama. Continea un biletel care spunea:

"Cina este plătită anticipat. Am fost aproape sigură ca nu voi mai reusi să vin la  următoarea întâlnire. Oricum, am platit pentru tine si sotia ta.  Niciodata nu îti vei putea închipui ce a însemnat noaptea aceea pentru mine.

TE IUBESC
Mama"

In acel moment am inteles cât de important este să spunem la timp TE IUBESC si sa le daruim fiintelor noastre dragi timpul pe care il merita.  Nimic in viata nu este mai important decat Dumnezeu si familia ta ! Acordă-le timp pentru ca ei nu pot astepta.

Daca Mama ta traieste, acordă-i atentia cuvenită !
Daca nu, aminteste-ti-o !
Daca vei trimite acest link http://kingared.blogspot.ro/2013/10/iesind-cu-o-alta-femeie.html, poate vei sensibiliza pe cineva care a uitat ce fiinta minunata este MAMA.
Si aminteste-ti mereu !
DUMNEZEU IARTA, DAR TIMPUL NU IARTA NICIODATA. NICI NU SE POATE INTOARCE !

Glume

Un tip jefuieşte o bancă, ascunde banii, dar în cele din urmă este prins. Adus în faţa judecătorului, acesta îi spune:
- Dom'le, dacă dai banii înapoi, îţi voi micşora pedeapsa!
- Dom'le, dacă voiam să dau banii înapoi, făceam un împrumut!

LAUDĂ LIMBII MATERNE

,,Patria mea este limba română”. Astfel sună o binecunoscută expresie a genialului poet român Nichita Stănescu. ,,Aceasta înseamnă că marele nostru poet a pus limba mai presus de ţară şi de glie, considerând-o elementul fundamental al identităţii noastre naţionale, etnice şi istorice, al perenităţii noastre româneşti!“, a comentat cu un prilej renumitul nostru filozof, poet şi excepţional traducător Ion Miloş, neobositul creator şi animator cultural, originar din Banatul Sârbesc şi care trăieşte în Suedia. La rândul său, scriitorul francez Henri Beyle Stendhal spunea că „primul instrument al geniului unui popor este limba sa” iar această afirmare vine să confirme opiniile conform cărora limba maternă reprezintă identitatea naţională şi culturală a individului, respectiv limba maternă este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane.
Plecând de la această premisă, conducerea Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care de jumătate de secol depune eforturi majore de a păstra, prezerva şi cultiva limba română literară, a organizat şi anul acesta tradiţionala manifestare prin care a adus omagiu limbii materne, limbii în care gândim, visăm şi vorbim.
Prestigioasa instituţie românească a organizat la Novi Sad, în ,,Atena Sârbească“, festivitatea de marcare a zilei de 21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne, a limbii în care mama ne-a alintat şi ne-a învăţat că ,,a vorbi în limba în care gândeşti este o sărbătoare“.
Manifestarea a avut loc la Institutul pentru Cultură al Voivodinei şi a constituit un nou prilej de a se sublinia că prin păstrarea şi cultivarea limbii, de fapt, se contribuie la păstrarea demnităţii identitare şi a produsului spiritual avansat.
Cu această ocazie Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina a rostit un discurs, ,,un elogiu limbii materne în care gândim, visăm şi comunicăm în viaţa de fiecare zi în familie şi cu consângenii din ţara în care trăim, precum şi cu conaţionalii din Ţara-Mamă, din Patria Limbii Materne.
Limba română a fost limba maternă a părinţilor şi strămoşilor noştri, respectiv este şi va fi limba copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştrii, atâta timp cât în pieptul nostru bate inimă de român, atâta timp cât vom păstra cu sfinţenie tradiţiile şi patrimoniul cultural, atâta timp cât vom păstra identitatea naţională şi vom ţine mereu aprinsă făclia românismului“, a subliniat printre altele preşedintele S.L.R. Tototodată, a fost reliefată însemnătatea misiunii nobile a Societăţii de Limba Română din Voivodina în contextul păstrării nealterate a limbii materne, atat în contextul tendinţelor actuale de globalizare, cât şi a procesului permanent de asimilare tacită.
La reuniunea pe care, Societatea de Limba Română din Voivodina a organizat-o, cu prilejul marcării măreţei sărbători a limbii materne, în colaborare cu reprezentanţii altor societăţi şi asociaţii similare care păstrează şi cultivă limbile comunităţilor naţionale din această provincie multinaţională, multiconfesională şi plurilingvă, a fost remarcată şi însemnătatea multiculturalismului nu doar pe tărâm local ci şi în ,,satul global“. respectiv nu numai din cauza reţelelor moderne de socializare ci mai de grabă din cauza proceselor geostrategice. Lucru acesta a fost reliefat în mod deosebit de Miroslav Keveždi, coordonatorul Departamentului pentru organizaţiile non-guvernamentale, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institututului pentru Cultură al Voivodinei.
,,Când se are în vedere importanţa şi complexitatea influenţei pe care o au limbile asupra identităţii umane, a comunicării, integrării sociale, educaţiei şi dezvoltării, se poate afirma aproape fără rezerve că limbile sunt de interes strategic pentru populaţia de pe planeta noastră în special acum când este în curs un puternic proces de globalizare. Când se micşorează limbilor care se folosesc, când se micşorează drastic numărul de vorbitori ai unei limbi sau dialect, incontestabil se ajunge şi la o schimbare a bogăţiei culturale în diversitate. Se produc mari schimbări şi în domeniul păstrării tradiţiilor, a identităţii naţionale şi culturale, a modului unic de gândire şi comportare, dispar valorile care asigură un viitor mai bun.
Aceste tendinţe şi consecinţe au fost constate deja de mai mult timp de oamenii de ştiinţă şi specialiştii în materie care au dat semnalul de alarmă de care a ţinut cont şi UNESCO, organism specializat al Naţiunilor Unite care are în focarul atenţiei chiar diversitatea culturală şi dialogul intercultural, promovarea învăţământului şi a dezvoltării ştiinţifice a societăţii care în 1999 a proclamat ziua de 21 februarie drept Ziua Internaţională a Limbii Materne“. Aceasta a subliniat Lucian Marina, preşedintele Comitetului de coordonare a activităţii societăţilor de limbă, literatură şi cultură a comunităţilor naţionale din Voivodina.
Totodată, s-a reliefat că, fără o acţionare pe târâm internaţional şi fără de promovarea şi respectarea plurilingvismului şi a protejării diversităţii lingvistice, nu este posibilă înfăptuirea ţelurilor amintite, deziderate pentru care militează şi Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie şi Cultură.
La festivitatea de marcare a Zilei Internaţionale a Limbii Materne s-a subşiniat şi faptul că, astăzi pe planeta Terra trăiesc circa şase miliarde şi nouă sute milioane locuitori care, spre deosebire de anul 2008 când au comunicat în circa 7.000 de limbi, acum comunică doar în 6.528 de limbi. Oamenii de ştiinţă afirmă că tot la două săptămâini dispare o limbă iar, în momentul de faţă, circa 2.500 de limbi sunt în pericol să se micşoreze numărul de vorbitori ai acestora sau deja sunt pe cale de dispariţie.
La sărbătoarea consacrată limbii materne au fost aduse elogii şi renumitului expert pentru esperanto, Boriša Miličević, fostul director al Institutului pentru esperanto al Uniunii Esperantiştilor din Serbia care, recent, a plecat în eternitate. Despre acest esperantist de talie mondială care s-a angajat cu abnegaţie să contribuie la protecţia şi revigorarea diversităţii culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite a vorbit cu cuvinte alese scriitorul Vladimir Kirda Bolhorves, fostul preşedinte al Asociaţiei esperantiştilor din Novi Sad. Demn de menţionat şi faptul că, Boriša Miličević a fost un colaborator fidel şi membru de onoare al Societăţii de Limba Română din Voivodina care a tradus în esperanto şi din creaţiile poeţilor români din Voivodina cum sunt: Mihai Avramescu, Slavco Almăjan, Ion Miloş, Radu Flora, Florica Ştefan etc. astfel că, reuniunea la care a fost adus elogiu limbii materne au fost citite poeziile unor creatori amintiţi aşa cum a fost scrisă în original în limba română, în limba sârbă şi în esperanto.

Lucian MARINA

http://niculinamoisescu.wordpress.com/2013/02/22/lauda-limbii-materne/

Istoria se amuză

Mulţi cred că un istoric trebuie să cunoască absolut toate evenimentele, datele, cifrele şi numele, sau, cu un cuvînt, toate „constantele“ Istoriei. În această viziune, istoricul ar fi o enciclopedie ambulantă. Că nu e aşa, şi – mai ales – că nu trebuie să fie aşa, a susţinut-o, în domeniul ştiinţelor exacte, descoperitorul teoriei relativităţii. Într-o foarte savantă discuţie cu Max Planck (1838-1947) – creatorul teoriei cuantelor – marele Einstein a întrebat care e viteza exactă de propagare a sunetului prin aer. Profesorul Planck nu şi-a putut stăvili uimirea faţă de o asemenea „lacună” în cunoştinţele lui Einstein; pînă şi şcolarii cunosc această constantă.
- Tocmai de aceea nu mi-am bătut capul s-o reţin – ar fi răspuns Albert Einstein. O pot găsi în orice manual de şcoală. Mutatis mutandis…

Știați cã aurul se găsește în plante, animale și chiar în corpul nostru?

Plantele pot să absoarbă aurul din sol în mod natural. Comparativ cu alte tipuri de plante, cele vasculare au conținuturi de aur frecvent foarte ridicate. Plantele vasculare sunt plante superioare, având în interiorul lor vase prin care circulă seva. Ferigile, gimnospermele (plante lemnoase / arbori și arbuști, care au semințele neînchise în fruct) și plantele cu flori sunt plante vasculare. Aur se poate găsi și chiar extrage și din porumb sau lucernă. În plante, aurul se găsește sub formă de particule minuscule, numite nano-particule.

Dintre animale se remarcă bureții marini, insectele, dintre care gândacul de mai, albinele și unele animale terestre care pot avea concentrații de aur cuprinse între 18 pânã la 12 000 ppm (acest simbol face parte din termenii limbii engleze, abreviere ppm – parte din milion, iar transformat este

1 ppm = 1 mg/l).

Chiar și corpul uman conține aur, aurul fiind prezent în structura ADN -ului omului. Un om de 70 kg are în corp aproximativ 0,2 mg de aur. De aceea, aurul este comestibil, iar unii oameni chiar îl consumă.

De asemenea, aurul este prezent și în cărbuni, în cărbunii care dau cenușă puțină sau cei care sunt acoperiți de roci bogate în piritã1, în părțile inferioare și superioare ale stratelor, în fragmentele de cărbuni din gresii sau în fragmentele carbonizate din apropierea faliilor, fracturilor și zonelor brecifiate, adică sfărâmate.

La fel, petrolul, șisturile și alte roci cu conținut de materie organică, prezintã concentrații ridicate de aur. În acest sens putem menționa asfaltul din regiunea Noto, Italia (1,0 ± 0,1 ppm) și petrolul din unele regiuni precum California, SUA și Libia.

Aurul prezintă mari variaţii de conţinut în apele subterane, pâraie, râuri și lacuri, ca și în produsele de precipitare ale acestora. Apa proaspătă cuprinde cca. 0,000033 ppm aur. Dupã Boyle R.W., concentrațiile cele mai mari de aur apar în izvoarele reci și apele de mină asociate zăcămintelor de aur, după care urmeazã apa pâraielor și râurilor din vecinătatea zăcămintelor de aur, apa de adâncime având conținutul de aur cel mai scăzut. În schimb, conținutul de aur este foarte ridicat în apele sărate ale mărilor și oceanelor.

 

de Emilia Koncz

 

 

Bibliografie:

Berbeleac, Ion, Zăcăminte de aur, Editura Tehnică, București, 1985.

1DEX – PIRÍTĂ, pirite, s.f. Sulfură de fier naturală, de culoare galbenă, cristalizată în sistem cubic, folosită mai ales ca materie primă la fabricarea acidului sulfuric. – Din fr. pyrite.

Citatul zilei

Lasă-i să discute! Lasă-i să vorbească! Periculos nu este duşmanul care se autodemască. Este de temut duşmanul camuflat, pe care noi încă nu îl cunoaştem. Cât despre ăştia, care îşi dau arama pe faţă, totul este consemnat şi va veni şi timpul când ne vom răfui cu ei.
Stalin

Felician şi îngeraşii

Trăia odată într-un mic sătuc un băieţel, pe nume Felician. După cum îi spunea şi numele, era un copil tare fericit. Deşi nu avea multe jucării şi nici bănuţi să-şi cumpere jocuri sau jucării preferate, Felician spunea că ceea ce îl face pe el fericit sunt lucrurile pe care le făcea pentru ceilalţi.
- Ştii, mama, îi spunea Felician mamei sale, eu mă simt cu adevărat fericit atunci când îi ajut pe ceilalţi.
- Eu cred, zicea una dintre vecine, vorbind cu mama altui copil, că acest copil are o problemă. Cum se poate să fie el fericit, dacă tot timpul el este cel ce dăruieşte? Eu, de pildă, mai spunea vecina, nu pot fi cu adevărat bucuroasă decât atunci când mi se oferă ceva.
Dar Felician, deşi auzea toate aceste comentarii, nu le da atenţie. El continua să-i ajute pe copiii care poate nu aveau atâta cât el, să dăruiască din puţinul pe care îl avea şi celor necăjiţi. Dacă primea ceva, împărţea şi cu ceilalţi copii, nu oprea nimic pentru el.
S-a întâmplat ca, într-o zi, să sosească în acel sătuc un renumit om de ştiinţă.
- Ştiţi cine va sosi astăzi la noi în sat?, povestea primarul celorlalţi săteni. Va veni domnul Ştietot.
- Da, am auzit şi noi, răspunse un alt sătean. Ştiu că poate să vadă ce este în sufletul omului, poate să citească în stele. Este un om tare iscusit.
- Da, întări spusele alt sătean. Este un om tare inteligent, acest domn Ştietot.
Şi când sosi domnul Ştietot, sătenii au mers la el şi l-au rugat să le spună ce se întâmplă cu un copil de la el din sat, un băiat pe numele Felician. Domnul Ştietot, aflând spusele sătenilor, s-a hotărât să investigheze acest caz. Domnul Ştietot, cu ajutorul unui aparat minuscul, putea vedea în interiorul corpului lui Felician.
- Uimitor!, le-a spus domnul Ştietot sătenilor. N-am mai întâlnit un asemenea caz.
Sătenii erau şi ei foarte curioşi.
- Dar ce vedeţi acolo? întrebau ei.
- Văd, spunea domnul Ştietot, că de fiecare dată când Felician face un lucru bun o mie de steluţe sub forma unor îngeraşi apar în jurul inimii lui. De aceea, copilul emană atâta fericire. De aici şi dorinţa lui de a-i face fericiţi pe ceilalţi.
Atunci sătenii şi-au dat seama că fericirea nu înseamnă numai să primeşti, ci mai ales să dăruieşti. (după o idee de P. P. Sacristan)

ACASĂ

Oriunde s-ar duce un om, el sfârşeşte mereu prin a se întoarce acasă. La fel este cu creştinul, oricine ar fi, om de vază sau de rând, bogat sau sărac, savant sau neştiutor; orice ar putea fi, oricare ar fi locul pe care îl ocupă în societate, orice ar face, el trebuie să-şi amintească mereu că nu este la el acasă, ci în călătorie, pe drum, şi că trebuie să se întoarcă acasă, la tatăl lui, la mama lui, la fraţii şi surorile lui mai mari. Această casă este Cerul; tatăl lui este Dumnezeu, mama, Preacurata Maică a Domnului, fraţii şi surorile lui mai mari, Îngerii şi Sfinţii lui Dumnezeu. El trebuie, de asemenea, să-şi amintească faptul că adevărata sa obligaţie este mântuirea sufletului său, împlinirea poruncilor dumnezeieşti, curăţia inimii sale.

Sfântul Ioan din Kronstadt

Beneficiile pe care le ofera menta pentru sanatate

Studiile au aratat ca uleiul de menta este destul de eficient in ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil, manifestari ce includ crampe, dureri abdominale, balonare, constipatie si diaree. Potrivit statisticilor, sindromul de colon iritabil afecteaza 5-20% din populatia lumii.

Oamenii de stiinta explica faptul ca mentolul blocheaza canalele de calciu, fapt ce ajuta la relaxarea muschilor netezi ai peretilor intestinali. Mai nou, medicii sustin ca suplimentele cu ulei de mentol ar trebui sa faca parte din tratamentul de prima intentie pentru sindromul de intestin iritabil.
- Menta poate calma temporar mancarimile cauzate de muscaturile de insecte, dar si eczemele precum si alte leziuni, inclusiv eruptiile cutanate cauzate de iedera otravitoare. Ceaiul de menta poate fi folosit ca apa de gura pentru tratamentul aftelor sau pentru reducerea senzatiilor de greata sau varsaturi din timpul sarcinii, mai ales pentru femeile care doresc sa evite medicamentele mai puternice.
- Uleiul esential de menta (mentolul) este un ingredient din compozitia multor produse, suplimente si medicamente eliberate fara prescriptie medicala, inclusiv pasta de dinti, apa de gura, guma de mestecat, bomboane mentolate, inlocuitori pentru tutunul de mestecat, pastile de tuse si unguente pentru diverse dureri musculare. Mentolul stimuleaza receptorii care semnaleaza senzatia de rece (din plamani si faringe) si inhiba receptorii ce reactioneaza la stimuli durerosi, ameliorand temporar durerile de muschi sau organe.
- S-a demonstrat ca mentolul este de ajutor in vindecarea infectiilor cauzate de bacterii, ciuperci si virusuri, dar pentru ca sunt disponibile numeroase medicamente antimicrobiene, metonolul nu este, de obicei, prima optiune in tratarea infectiilor grave. Cu toate acestea, capacitatile antibacteriene ale mentolului nu pot fi negate. Numeroase studii au aratat ca vaporii uleiurilor esentiale de menta au capacitatea de a eradica bacteriile responsabile pentru infectiile cu listeria, E.coli, salmonella si altele.

Cercetatorii sunt increzatori ca uleiul de menta va fi utilizat, sub forma de vapori, in inhibarea dezvoltarii bacteriilor, in industria alimentara. Cercetatorii explica faptul ca uleiurile vegetale au caracter lipofil, ceea ce inseamna ca sunt atrase de grasimi, iar in membrana celulara a bacteriilor se gaseste destula grasime. In acest fel, moleculele din aceste uleiuri se ataseaza de moleculele de grasime din membrana celulara a bacteriilor cauzand scurgeri de membrana (membrana nu mai poate acoperi si moleculele de grasime si pe cele din uleiurile esentiale). Aceste scurgeri pot ucide, in cele din urma, bacteria.
Problema evidenta care trebuie depasita in tratarea alimentelor cu uleiuri esentiale de menta pentru a preveni anumite boli, o reprezinta chiar gustul puternic de menta. In timp ce aroma puternica de menta este potrivita pentru bomboane sau guma de mestecat, aceasta este posibil sa nu fie la fel de potrivita pentri combinatia cu alte alimente. Cercetatorii recomanda utilizarea unui ulei esential de menta intr-o concentratie cat mai mica (chiar si asa, mentolul va fi la fel de eficient).
- Trateaza acneea. Este cunoscut faptul ca menta echilibreaza pH-ul pielii. Acest lucru ajuta in echilibrarea productiei de sebum din piele. In plus, capacitatile astringente, antiseptice si antiinflamatorii ale mentei pot ajuta la ameliorarea acneei, punctelor negre, eruptiilor cutanate si pielii inrosite.
- Amelioreaza durerile de cap si migrenele. Potrivit cercetatorilor, menta are efecte vasodilatatoare care pot ajuta la reducerea frecventei durerilor de cap. Atunci cand simtiti ca aveti o migrena, aplicati local o cantitate mica de ulei de menta (pe tample, frunte si ceafa) sau beti un amestec de 4 picaturi de ulei de menta intr-o lingura de ulei de masline.
- Indeparteaza paduchii. Menta este cunoscuta ca un insecticid natural si poate ucide paduchii. Aplicati ulei de menta in par cu aproximativ 30 de minute inainte de a face dus pentru a scapa de paduchii din cap. Repetati acest lucru de 3 ori pe saptamana. Daca observati orice fel de iritatie a pielii, puteti sa diluati uleiul de menta cu ulei de masline.
- Reduce intensitatea crampelor menstruale. Expertii recomanda menta femeilor care manifesta crampe menstruale puternice. Deoarece menta poate relaxa musculatura, beti o ceasca de ceai de menta de 2-3 ori pe zi in timpul ciclului menstrual pentru pentru a ajuta la calmarea crampelor musculare.
- Diminueaza durerile. Menta are proprietati analgezice si antiinflamatorii, care pot estompa durerile musculare si de artrita. Pur si simplu se aplica ulei de menta in zona afectata, de 2 sau 3 ori pe zi. Acelasi tratament poate fi utilizat si pentru detensionarea musculaturii dupa antrenamente fizice intense. Puteti face acest lucru adaugand 6-10 picaturi de ulei de menta in apa de baie calda.
- Combate sinuzita si racelile. Menta are proprietati decongestionante, expectorante si antivirale. Menta poate ajuta la calmarea durerilor din gat si usureaza tusea uscata si congestia nazala. Pentru congestie nazala, sinuzita, gripa si astm brosnhic, beti ceai de menta si inhalati vaporii acestuia. Pentru tusea uscata beti ceai de menta si masati zona pieptului cu ulei de menta, deoarece mentolul are proprietatea de a subtia mucusul, de a lubrifia tractul respirator si ajuta la expectorarea mucusului din plamani si bronhii.
- Amelioreaza simptomele de stres si anxietate. Studiile recente au demonstrat ca aromoterapia cu ulei de menta poate ajuta la tratarea anxietatii, stresului si dezechilibrele emotionala. In timpul aromoterapiei puteti asculta muzica de relaxare pentru ca tratamentul sa fie si mai eficient.
Menta sau uleiul de menta nu ar trebui sa fie consumate in cazul in care urmati tratament pentru boala de reflux gastroesofagian, hernie hiatala, arsuri stomacale si calculi biliari. Menta nu este recomandata pentru sugari, femei gravide sau care alapteaza.

Sursa: http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/menta-are-efecte-uimitoare-pentru-sanatate_11565

SOLUTIA LUI PUTIN

http://niculinamoisescu.wordpress.com/2013/02/21/solutia-lui-putin/

LAUDĂ LIMBII MATERNE

,,Patria mea este limba română”. Astfel sună o binecunoscută expresie a genialului poet român Nichita Stănescu. ,,Aceasta înseamnă că marele nostru poet a pus limba mai presus de ţară şi de glie, considerând-o elementul fundamental al identităţii noastre naţionale, etnice şi istorice, al perenităţii noastre româneşti!“, a comentat cu un prilej renumitul nostru filozof, poet şi excepţional traducător Ion Miloş, neobositul creator şi animator cultural, originar din Banatul Sârbesc şi care trăieşte în Suedia. La rândul său, scriitorul francez Henri Beyle Stendhal spunea că „primul instrument al geniului unui popor este limba sa” iar această afirmare vine să confirme opiniile conform cărora limba maternă reprezintă identitatea naţională şi culturală a individului, respectiv limba maternă este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane.
Plecând de la această premisă, conducerea Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care de jumătate de secol depune eforturi majore de a păstra, prezerva şi cultiva limba română literară, a organizat şi anul acesta tradiţionala manifestare prin care a adus omagiu limbii materne, limbii în care gândim, visăm şi vorbim.
Prestigioasa instituţie românească a organizat la Novi Sad, în ,,Atena Sârbească“, festivitatea de marcare a zilei de 21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne, a limbii în care mama ne-a alintat şi ne-a învăţat că ,,a vorbi în limba în care gândeşti este o sărbătoare“.
Manifestarea a avut loc la Institutul pentru Cultură al Voivodinei şi a constituit un nou prilej de a se sublinia că prin păstrarea şi cultivarea limbii, de fapt, se contribuie la păstrarea demnităţii identitare şi a produsului spiritual avansat.
Cu această ocazie Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina a rostit un discurs, ,,un elogiu limbii materne în care gândim, visăm şi comunicăm în viaţa de fiecare zi în familie şi cu consângenii din ţara în care trăim, precum şi cu conaţionalii din Ţara-Mamă, din Patria Limbii Materne.
Limba română a fost limba maternă a părinţilor şi strămoşilor noştri, respectiv este şi va fi limba copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştrii, atâta timp cât în pieptul nostru bate inimă de român, atâta timp cât vom păstra cu sfinţenie tradiţiile şi patrimoniul cultural, atâta timp cât vom păstra identitatea naţională şi vom ţine mereu aprinsă făclia românismului“, a subliniat printre altele preşedintele S.L.R. Tototodată, a fost reliefată însemnătatea misiunii nobile a Societăţii de Limba Română din Voivodina în contextul păstrării nealterate a limbii materne, atat în contextul tendinţelor actuale de globalizare, cât şi a procesului permanent de asimilare tacită.
La reuniunea pe care, Societatea de Limba Română din Voivodina a organizat-o, cu prilejul marcării măreţei sărbători a limbii materne, în colaborare cu reprezentanţii altor societăţi şi asociaţii similare care păstrează şi cultivă limbile comunităţilor naţionale din această provincie multinaţională, multiconfesională şi plurilingvă, a fost remarcată şi însemnătatea multiculturalismului nu doar pe tărâm local ci şi în ,,satul global“. respectiv nu numai din cauza reţelelor moderne de socializare ci mai de grabă din cauza proceselor geostrategice. Lucru acesta a fost reliefat în mod deosebit de Miroslav Keveždi, coordonatorul Departamentului pentru organizaţiile non-guvernamentale, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institututului pentru Cultură al Voivodinei.
,,Când se are în vedere importanţa şi complexitatea influenţei pe care o au limbile asupra identităţii umane, a comunicării, integrării sociale, educaţiei şi dezvoltării, se poate afirma aproape fără rezerve că limbile sunt de interes strategic pentru populaţia de pe planeta noastră în special acum când este în curs un puternic proces de globalizare. Când se micşorează limbilor care se folosesc, când se micşorează drastic numărul de vorbitori ai unei limbi sau dialect, incontestabil se ajunge şi la o schimbare a bogăţiei culturale în diversitate. Se produc mari schimbări şi în domeniul păstrării tradiţiilor, a identităţii naţionale şi culturale, a modului unic de gândire şi comportare, dispar valorile care asigură un viitor mai bun.
Aceste tendinţe şi consecinţe au fost constate deja de mai mult timp de oamenii de ştiinţă şi specialiştii în materie care au dat semnalul de alarmă de care a ţinut cont şi UNESCO, organism specializat al Naţiunilor Unite care are în focarul atenţiei chiar diversitatea culturală şi dialogul intercultural, promovarea învăţământului şi a dezvoltării ştiinţifice a societăţii care în 1999 a proclamat ziua de 21 februarie drept Ziua Internaţională a Limbii Materne“. Aceasta a subliniat Lucian Marina, preşedintele Comitetului de coordonare a activităţii societăţilor de limbă, literatură şi cultură a comunităţilor naţionale din Voivodina.
Totodată, s-a reliefat că, fără o acţionare pe târâm internaţional şi fără de promovarea şi respectarea plurilingvismului şi a protejării diversităţii lingvistice, nu este posibilă înfăptuirea ţelurilor amintite, deziderate pentru care militează şi Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie şi Cultură.
La festivitatea de marcare a Zilei Internaţionale a Limbii Materne s-a subşiniat şi faptul că, astăzi pe planeta Terra trăiesc circa şase miliarde şi nouă sute milioane locuitori care, spre deosebire de anul 2008 când au comunicat în circa 7.000 de limbi, acum comunică doar în 6.528 de limbi. Oamenii de ştiinţă afirmă că tot la două săptămâini dispare o limbă iar, în momentul de faţă, circa 2.500 de limbi sunt în pericol să se micşoreze numărul de vorbitori ai acestora sau deja sunt pe cale de dispariţie.
La sărbătoarea consacrată limbii materne au fost aduse elogii şi renumitului expert pentru esperanto, Boriša Miličević, fostul director al Institutului pentru esperanto al Uniunii Esperantiştilor din Serbia care, recent, a plecat în eternitate. Despre acest esperantist de talie mondială care s-a angajat cu abnegaţie să contribuie la protecţia şi revigorarea diversităţii culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite a vorbit cu cuvinte alese scriitorul Vladimir Kirda Bolhorves, fostul preşedinte al Asociaţiei esperantiştilor din Novi Sad. Demn de menţionat şi faptul că, Boriša Miličević a fost un colaborator fidel şi membru de onoare al Societăţii de Limba Română din Voivodina care a tradus în esperanto şi din creaţiile poeţilor români din Voivodina cum sunt: Mihai Avramescu, Slavco Almăjan, Ion Miloş, Radu Flora, Florica Ştefan etc. astfel că, reuniunea la care a fost adus elogiu limbii materne au fost citite poeziile unor creatori amintiţi aşa cum a fost scrisă în original în limba română, în limba sârbă şi în esperanto.

Lucian MARINA

 

http://niculinamoisescu.wordpress.com/2013/02/22/lauda-limbii-materne/

 

 

Porţia zilnică de cafea

Pe lângă faptul că ne asigură energia zilnică, cafeaua pare să ne lungească şi viaţa, dar asta doar dacă nu avem şi alte vicii precum fumatul sau sedentarismul.

Cu cât bem mai multe ceşti de cafea, cu atât trăim mai mult, demonstrează un studiu realizat pe aproape o jumătate de milion de subiecţi în vârstă.
În general, consumul excesiv de cafea este considerat nesănătos, dar noul studiu a scos la iveală că riscul de a deceda din cauza bolilor de inimă, a celor respiratorii, a atacurilor cerebrale, accidentelor, diabetului sau infecţiilor scade invers proporţional cu numărul de ceşti de cafea consumate.
Consumul zilnic a două sau trei ceşti de cafea poate reduce riscul decesului prematur cu 10-15%, susţine dr. Neal Freedman, de la Institutul Naţional pentru Cancer, din Statele Unite. Totuşi, el a explicat că nu ar trebui să bem mai mult de 3 ceşti de cafea, deoarece studii au arătat că un consum mai ridicat de atât nu aduce beneficii în plus.
În studiu, oamenii de ştiinţă au monitorizat timp de 12 ani un grup de participanţi cu vârste între 50 şi 71 de ani.
Pe de altă parte, Neal Freedman a mai explicat şi că cel mai mare obstacol în calea participanţilor de a-şi prelungi viaţa a fost fumatul. „În acest studiu, era foarte probabil ca participanţii care consumau cafea să şi fumeze”. De altfel, el a mai adăugat şi că băutul cafelei este asociat cu o serie de comportamente nesănătoase precum consumul excesiv de alcool sau de carne roşie şi adoptarea unui stil de viaţă sedentar.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au descoperit modul în care această băutură reduce mortalitatea dar potrivit unor studii precedente, cafeaua ar putea avea implicaţii la nivelul presiunii sanguine.

Sursa: Daily Mail

Dorinţa românului din 1862 de Alecu Donici

Să fie România de-acum în veci unită

Şi propăşind în toate să fie ea menită,

La răsărit să-nalţe pavilionu-i sus,

Ca cele de apus.

Să aibă România industrie şi arte,

Şcoli bune, răspândite în orişicare parte;

Încât românii toţi să fie luminaţi

Ca cei de stat bărbaţi.

Să fie România întinsă, mare, lungă,

Ca cei ce o aspiră la sânu-i să n-ajungă,

Să turbe alungând-o şi rătăcind în dar,

Să piară la hotar.

Să aibă România puternică armată,

În numele lui Ştefan ş-al lui Mihai chemată,

Ca orişicând prudenţa o luptă-ar rândui,

Să ştie birui.

Să fie România tot binecuvântată,

Ca ţară mult mănoasă, ca ţară-mbelşugată;

Străinul să-i aducă a sale bogăţii,

Pe-a ei producte vii.

 

Să aibă România comori asigurate,

Să aibă navigaţii, să-şi facă căi ferate;

Comerţul ei să fie activ şi răspândit,

Ca mijloc de-nflorit. 

Să fie Domnitorul de Dumnezeu lăsat,

Ca să renască astfel frumoasa Românie,

Întru eternitate mult binecuvântat;

O fie, fie, fie!

Orice persoană daruieşte ceea ce are in inimă...!!!

"Într-o zi,un om bogat dărui un coşuleţ plin cu gunoi unui sărac,aşa,ca să-şi bată joc de el.
Omul zâmbi şi plecă ţinând în mână coşuleţul primit. Ajuns acasă,a început să-l cureţe,să-l spele şi apoi l-a umplut cu cele mai frumoase flori.
S-a întors la omul bogat şi i-a înmânat acestuia coşuleţul.
Omul bogat rămase surprins şi-l întrebă :
- De ce mi-ai dat atâtea flori frumoase,când eu ţi-am dat numai
... gunoi ?
Omul sărac răspunse :
-Orice persoană daruieşte ceea ce are in inimă...!!!"

Cunoasteti TATORII?

Exist` persoane care nu ]i-au dorit niciodat` s` ajute sau s` participe: prefer` s`-i priveasc` pe al\ii…

            Ace]tia sunt  SpecTATORII

 

Sunt al\ii care nu-]i ofer` niciodat` ajutorul, dar [i critic` cu d`rnicie pe cei care o fac…

Ace]tia sunt  ComenTATORII

 

Mai sunt aceia care ador` s` dea ordine ]i s` le spun` celorlal\i ce trebuie f`cut, f`r` s` le pese niciun pic de ceilal\i ….

            Ace]tia sunt   DicTATORII

 

Exist` apoi aceia care seam`n` z@zanie, antren@ndu-i pe ceilal\i [n certuri, b@rfe ]i animozit`\i. Pentru ace]tia este tot timpul prea cald, prea mult, prea greu, prea t@rziu …

            Ace]tia sunt  AgiTATORII

 

Sunt apoi aceia care []i doresc ca lucrurile s` mearg` bine, care []i doresc s` fac` ceva bine, dar nu reu]esc niciodat` s`-]i \in` angajamentele, sau se dezic de ele [n ultimul moment …

            Ace]tia sunt  EziTATORII    

 

Mai sunt aceia care se a]eaz` [n fa\a scenei ]i []i arat` o imagine care nu corespunde [n niciun fel adev`ratei lor personalit`\i…

            Ace]tia sunt  ImiTATORII

 

}i mai exist` aceia care [iI privesc pe ceilal\i cu afec\iune, care []i \in cuv@ntul atunci c@nd promit. Aceia care sunt gata s`-]i [ntrerup` activitatea dac` este nevoie de ajutorul lor, aceia pe care te po\i baza c@nd te sim\i slab ]i ai nevoie de o incurajare, aceia care aduc soarele [n via\a celorlal\i ….

            Ace]tia sunt …. PRIETENII.

De la Napoleon Bonaparte pentru Josephine

decembrie 1795, Paris

"Ma trezesc cu mintea umpluta de ganduri pentru tine. Portretul tau si dupa amiaza intoxicanta ce am petrecut-o ieri impreuna mi-au lasat simturile ametite. Dulce, incomparabila Josephine, ce efect ciudat ai asupra inimii mele ! Esti suparata ? Te simt eu oare trista ? Esti ingrijorata ?... Sufletul meu suspina cu tristete, si nu va putea exista odihna pentru iubitul tau, dar inca mai exista adunat acolo ceva pentru mine cand urmandu-mi dorintele profunde ce ma coplesesc, beau de pe buzele tale, din inima ta, o dragoste ce ma arde ca focul. Ah ! noaptea trecuta am realizat cu adevarat cat de falsa este imaginea ce mi-o dezvaluie portretul tau. Vei pleca la pranz ; te voi vedea in trei ore. Pana atunci, mio dolce amor, o mie de saruturi ; dar nu-mi da nici unul inapoi caci imi incing sangele ca focul…"

Data expirarii

Sotia: Iubitule... Ce faci?
Sotul: Nimic.
Sotia: Nimic?.. Pai de-o ora tot studiezi certificatul nostru de casatorie.
Sotul: Cautam data expirarii!

154 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Zambete

Un preot se despartea de parohia sa dupa multi ani de slujire. Pe langa masa de adio, enoriasii s-au gandit sa-i faca si un cadou. Ca peste tot, a fost invitat si un politician sa spuna cateva cuvinte si sa-i inmaneze cadoul. Dar ca toti politicienii, a intarziat, si atunci parintele s-a gandit sa umple timpul cu un discurs. - Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gandit ca am fost trimis intr-un loc teribil deoarece primul care s-a spovedit mi-a marturisit ca furase un televizor, ca le-a furat banii parintilor, ca a mai furat si la locul de munca, pe langa faptul ca avea o aventura sexuala cu sotia sefului. In unele ocazii facea trafic si vanzare de droguri. Si la urma a zis ca i-a transmis o boala venerica sorei sale. Am ramas inmarmurit… stupefiat… si foarte speriat! Dar dupa aceea am cunoscut lume care nu semana deloc cu acest individ. Mai mult, pot sa spun ca a fost o parohie de oameni responsabili, cu valori morale, credinciosi, si ca am trait aici ani minunati! In acest moment soseste politicianul, asa ca l-au chemat repede sa ia cuvantul. Dupa ce s-a scuzat pentru intarziere a inceput astfel: - Niciodata n-am sa uit cand a venit parintele in parohie… De fapt, am avut onoarea sa fiu primul care s-a spovedit la el…

De ziua lui Mihai EMINESCU

Stiati ca:

Dacă mănânci o felie de lămâie cu puţină sare imediat după o masă care a conţinut ceapă sau usturoi poţi  atenua mirosul puternic.

Bancul zilei

Sotia il intreaba pe sot:
Dragule, cate femei ai avut inaintea mea ?
Sotul: una, doua, trei, patru, cinci, sase , sapte, tu , noua, zece.

Stiati ca:

Pasta de dinţi are mult mai multe întrebuinţări decât ne putem imagina?
Aceasta nu este utilă doar pentru a curăţa dantura, ci şi pentru :

• Elimina petele de pe tesaturi .
• Curata bijuteriile .
• Lustruieste suprafete metalice .

Astfel:

• Petele pot fi inlaturate, daca se aplica rapid peste ele pasta de dinti. Dupa ce ai acoperit petele cu o cantitate generoasa de pasta de dinti, freaca putin suprafata si lasa pasta sa actioneze aproximativ 20 de minute. Dupa ce a trecut acest interval, spala tesatura respectiva, iar in cazul in care pata persista, repeta pasii, iar urmele vor disparea de tot.
• Un truc la care parintii nostri apelau adesea pentru curatarea bijuteriilor era pasta de dinti. Fie ca sunt realizate din argint, aur sau platina, bijuteriile isi pot recapata stralucirea de alta data, cu ajutorul pastei de dinti. Tot ce trebuie sa faci este sa le freci usor cu o carpa sau cu perie cu peri moi, cu niste pasta de dinti, pana cand a revenit culoarea initiala. Dupa aceea, clateste-le cu apa rece si sterge-le cu un servetel din hartie.
• Pasta de dinti este perfecta pentru a curata suprafetele metalice. Astfel, pe langa bijuterii, poti apela la acest produs pentru a curata clantele, aragazul, aparatele electrocasnice din bucatarie sau orice alte suprafete din metal.

Asa ca, SPOR LA TREABA!

In memoriam